13 apr. 2014

Tort vioriu


Tortul pentru Viorica a ales sa fie deosebit: adica un tort ca toate torturile, ingredientele de baza sunt simple, dar cu ceva aparte, stiu ca intelegeti ce vreau sa spun. S-a intamplat asa ca sa i se potriveasca sarbatoritei.Vesel si vioriu, indraznet, dar cuviincios, delicios, desi e de post. Echilibrat. Bun. S-a creat de la sine, aromele se impletesc cu usurinta, totul se aseaza usor la locul lui cand faci lucrurile cu entuziasm.

Si nu ma refer doar la aluatul din care e facut. Are el asa un aer tineresc de te indeamna sa gusti si sa-i deslusesti aromele.
 
Pentru blat, se amesteca:
3 cani cu faina,
1 cana si jumatate de zahar,
2 cani cu apa, 1/4 cana ulei, 2 cani nuca de cocos,
Un praf de copt stins cu zeama de lamaie. Un praf de sare.
Pana aici toate simple, ce il face deosebit sunt aromele:
4 linguri dulceata (de trandafiri sau fructe de padure)
1/2 cana sirop de citrice (calamansi)
1/2 lingurita de cardamom macinat
1/2 cana de fistic (verde).

Se coace in cuptorul preincalzit, la 220 °C pentru aproximativ 1 ora. Dupa ce e copt si se lasa la racit, il ajustam putin din varf, nu de alta dar sa avem prilej sa gustam un pic, ca sa intelegem mai bine daca s-au intrepatruns gusturile. O, da.


Apoi se pune glazura: ( 450 grame serbet de vanilie amestecat cu 200 grame zahar pudra, 2 linguri de apa fierbinte si 2 linguri de ulei).


Se orneaza dupa preferinta. Azi fiind Floriile, n-am stat multe ganduri, iar trandafirii sunt nu doar dragalasi, dar sunt si comestibili. Asa uscati insa, au doar rol decorativ.

 
Cei care o cunoastem pe VIORICA stim ca trebuia sa fie ceva "la fel, dar altfel", surprinzator, care sa aiba impact memorabil. Usor de placut. Cum de stiu? Pentru ca stand prin preajma-i, am tot gustat cate o bucatica din miezul bun si inmiresmat, e genul de la care iei un pic si tot mai ramane. Daca va intrebati cumva: "Despre tort sau despre Viorica vorbim acum?, raspunsul este clar: da.
Deci ce-am descoperit e asa cum am intuit de la inceput ca va fi: simplu si bun. E dulce si nu cu peste masura, de parca-ti da un imbold, trezeste simtirile si stimuleaza. In locul din care am tot luat cate putin, ca bun fiind, te indeamna sa mai vrei, am pus in loc ce m-am priceput mai bine:  Ceva dulce.


Serbet de vanilie, un strop de culoare (purple yam), adica extract din cartofi mov. Si uite asa a iesit o culoare cam cum imi imaginasem ca i s-ar potrivi, care sa exprime bucurie. Ca si bucuria mea de-a fi avut sansa sa petrecem atatea clipe minunate impreuna. Si mai vrem si mai vrem (sic!) si din tort si din tot ce are Viorica de oferit cu generozitate. Si sa-i dea Dumnezeu sanatate sa ne bucuram de ziua ei, an dupa an. LA MULTI ANI!
Viorica le e draga atator oameni, incat mi s-ar parea firesc ca tortul care ii e dedicat, va placea si el, dar nu trebuie sa ma credeti fara sa incercati si voi! Unii au facut-o deja si mi-a tresarit inima de bucurie ca au simtit si ei ca tortul vioriu nu e unul oarecare. Ba dimpotriva.

Sa auzim numai de bine!

Tort matcha

 
De Florii, ca sa putem sarbatori impreuna cu prietenii  cu nume de flori si cu sufletul senin, ne gandim putin ce si cum sa facem si cand ne vine o idee cu prajitura de post, scriem ca sa tinem minte si cine vrea sa ia-aminte cum se face:
 
TORT CU  MATCHA
 
Amestecam 3 cani cu faina, 1 cana si  jumatate de zahar, 2 cani cu apa, 1/4 cana ulei, 2 cani nuca de cocos,  4 linguri dulceata de mandarine (pe care am facut-o acasa, cand mandarinele erau prea acre sa le fi mancat proaspete si prea  bune ca sa le fi dat uitarii, asa ca le-am  presarat cu zahar, vanilie, seminte de cardamom macinat si putina scortisoara si am mai pus niste stafide stropite cu putin in rom, sa-si vina in fire. Apoi  am  fiert tot amestecul  putin, cat sa-si dezvolte aroma, dar fructele sa-si pastreze culoarea si fermitatea  si sa nu vrea sa devina pasta), doua linguri de pudra de ceai verde (Matcha),  1/2 cana sirop de calamansi, citrice care sunt verisoare dulci cu mandarinele, dar si cu  lamaile verzi (lime), care au si ele farmecul lor, numai bine sa  se pastreze un echilibru asa incat gustul sa nu fie nici prea-prea (dulce), nici foarte acru, numai bun si aromat si aducator de prospetime si de  gand primavara, unde esti.
Se pune si un praf de copt stins cu zeama de lamaie. Si-un praf de sare, care nu trebuie aruncat peste  umar pentru ca superstitiile n-au nici o treaba cu amestecul asta. Si nici un amestec in treaba noastra, oameni linistiti si care vrem sa intampinam cum se cuvine Saptamana Mare din Postul Pastilor. Maine, duminica sau mai degraba azi, depinde de unde privim lucrurile, vom canta in gand sau in grup LA MULTI ANI pentru  dragii nostri FLORINA, FLORIN, FLORIAN,FLORENTINA, CAMELIA, DALIA, IASMIN, LAURA, LAURENTIU, LILIANA, VIORICA, CRENGUTA  si CODRUTA, chiar daca ea s-a mirat in anii trecuti ca am felicitat-o de FLORII, dar i-am povestit eu ca multe si gingase flori cresc in codrul cel verde, asa ca (iar) ne  facem de cap  si de inima si dorim toate cele bune tuturor. Cu-atat mai mult in ajun de sarbatori. Cat despre tortul de azi, il daruim LACRAMIOAREI, care ne-a invitat la ziua ei si ii multumim. Cu ocazia asta o sa gustam si din tort si din bucuria de-a fi impreuna cu  sarbatoritii zilei si prietenii lor, care ne sunt dragi si ei. Dragi ne sunt si dulciurile si-o sa va spunem cum a fost  tortul cu matcha si daca  e indeajuns de bun incat sa merite sa trimiti veste acasa despre tortul asta sau m-a luat doar asa povestea (ca mare mai  e gura unui peste mic) pe dinainte si vi l-am prezentat inainte sa-l cunosc mai indeaproape. Dar am incredere, ca altfel de ce as mai crede ca sunt optimista. Si pana la urma, stiu ceva esential despre tortul asta: ca l-am facut cu drag, pentru cineva drag, care o sa-l imparta cu cei dragi.
Acum as incaleca pe-o sa, orice, ca-mi zboara gandul sa dorm si eu putin, dar mai intai am sa mai fac ceva, ca  daca tortul pentru LACRAMIOARA e verde cu alb, cel pentru VIORICA va las pe voi sa ghiciti (din prima, desigur) ce culoare m-am gandit eu c-ar fi nimerit sa fie. Cum "de ce inca un tort azi?" Pentru ca maine e ziua ei.
  
Sa auzim numai de bine!