9 apr. 2013

Ciuperci cu paste


Niste ciuperci frumusele, Portobello, mi-au facut cu ochiul, cum ca sa le iau acasa. Bine.

 
Niste taitei fara oua aveau pe pachet o afirmatie care mie mi s-a parut provocatoare: "Talentul consta in a fi mancati imediat dupa pregatire." Eu am tradus-o liber "chichita ar fi..."

 
Stropul de simt al umorului, fara de care nu plec din casa, ca nici o data nu se stie cand e nevoie de  un dram, zambea si el, cum ca :"Aici e loc de mine!"
Asa a incoltit in minte gandul ca :" Molcoma si ardeleanca cum sunt, o sa ma misc iute-iute, dar nu chiar ca pasta asta de ardei, "bomba italiana", sa vedem daca pana fierb pastele pot gati si eu ceva care sa le tina companie.
Un pic de sos de soia, usturoi si ulei de susan erau gata sa puna vecinii pe ganduri:"S-or fi mutat niste chinezi alaturi".

 
De-aici, deja repetam impreuna, dupa modelul "o imagine face cat....30 de felii":
Adica: Se calesc ciupericile.
 

Se adauga aromele de mai sus, in moderatie. Ca  asta e buna in toate, aud. Si aplic din cand in cand.


Ei, ce ziceti?
Ca eu v-am si poftit la masa, nu stau mult pe ganduri, dupa cum ne-am inteles. In tren.
Betele sunt pentru exercitiul de vointa. De azi.


Sa auzim numai de bine!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu